Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale, transformăm martie în Luna Sănătății Orale și îți aducem răspunsurile medicilor stomatologi la zeci de întrebări importante pentru zâmbetul tău.

Dr. Isabela Măriuța
Dr. Isabela Măriuța tratează pacienți din Piatra Neamț încă din 2002, când și-a deschis aici primul cabinet stomatologic. Este medic primar în stomatologie generală, cu competențe în implantologie, radiologie și stomatologie asistată laser dar și coordonatorul echipei medicale a Medestetic.

Dr. Daria Măriuța
Dr. Daria Măriuța a absolvit în 2024 Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa Iași” și aduce energie și o nouă viziune pentru clinică, integrând în relația cu pacienții tehnologii de comunicare moderne, care să-i ajute să ia mai ușor decizii în sprijinul sănătății lor orale.
Când vine vorba de sănătatea ta orală
Nicio întrebare nu e stânjenitoare
Pe 20 martie, lumea celebrează Ziua Mondială a Sănătății Orale, care pe noi ne-a inspirat să culegem zeci de întrebări ale pacienților care ne-a trecut pragul și ale celor care încă nu ne-au vizitat, pentru a transforma această lună într-una în care oricine să aibă acces la răspunsurile unor medici stomatologi, în mod gratuit, direct pe ecranul computerului sau telefonului său.
Așadar, dacă te-ai întrebat de ce te dor dinții de la curent, dacă poți trata cariile cu bicarbonat de sodiu, de la ce vârstă poți face un implant ori dacă aparatul dentar cauzează carii, vei găsi mai jos răspunsurile medicilor.
Sperăm că răspunsurile din clipurile video și cele din lista de sub acestea să îți ofere informațiile, încurajările sau confirmările de care aveai nevoie pentru a face tot ceea ce poți pentru a avea grijă de sănătatea zâmbetului tău.
Găsește-ți și tu răspunsul!
Caută-l în clipurile sau întrebările și răspunsurile de mai jos!
Luna Sănătății Orale
Discută cu un medic
Folosește formularul și spune-ne care este problema dentară pe care ai vrea să o rezolvi și ce întrebări ai vizavi de aceasta!
Colegele noastre te vor contacta în cel mai scurt timp cu putință pentru a-ți oferi informațiile de care ai nevoie sau a-ți cere mai multe detalii.
Multe despre afecțiunile dentare care ne supără au tratamente neinvazive și accesibile.
O măsea care se mișcă poate fi salvată dacă cauza acesteia este una de natură infecțioasă și tratamentul este unul rapid. O urgență stomatologică în timpul sarcinii poate fi tratată în mod sigur, fără riscuri, dacă există o comunicare bună între medic și pacient. O transformare a zâmbetului care să-ți readucă încrederea în sine este accesibilă cu un plan de tratament adaptat ție și situației tale.
Explorează întreaga listă de întrebări și răspunsuri!
Navighează prin 80 de întrebări și află răspunsul la cele pe care n-ai apucat să le pui unui medic stomatolog!
Implanturi
Se poate face implant dentar pentru dinții din față?
Când ai pierdut un dinte din față ești foarte afectat de aspectul estetic. E firesc să îți dorești o soluție rapidă și naturală și să cauți răspunsuri despre folosirea implantului dentar în această zonă vizibilă. Un spațiu gol în zona frontală îți afectează nu doar încrederea, ci și modul în care vorbești sau mănânci.
Dacă îți este teamă că implantul nu va arăta natural sau că va dura prea mult până vei avea un dinte funcțional, îți aduc vești bune.
Implantul dentar este o soluție excelentă pentru dinții din față, mai ales atunci când de asta se ocupă un medic cu expertiză, abordarea estetică necesară acestor cazuri având standarde de exigență mult mai ridicate decât coroanele pe implanturile din zona laterală.
Clinicile de top folosesc implanturi special concepute pentru această zonă și proiectarea 3D digitală, pentru a avea predictibilitate pentru plasarea coroanei protetice, astfel încât la final aceasta să se integreze estetic în zâmbet, fără ca nimeni să știe că s-a intervenit acolo.
În plus, nu rămâi niciodată fără zâmbet – clinicile care se respectă îți oferă o coroană provizorie care să ascundă lipsa dintelui până la inserarea implantului.
La cât timp după extracție poți să faci implant dentar?
Întrebarea îmi spune că știi că osul este cel mai important pentru un implant de succes.
Mulți pacienți vor să „umple” golul lăsat de extracție, dar nu știu când se vindecă osul suficient pentru implant și se tem să nu aștepte prea mult, mai ales că au auzit că osul se poate retrage.
În practică, în prezent, în clinicile stomatologice există 3 opțiuni pentru astfel de cazuri:
1 implantul imediat – chiar în ziua extracției, în aceeași programare, dacă osul este sănătos
2 implantul precoce – după 4-8 săptămâni, când țesuturile moi s-au vindecat
3 implantul tardiv – după 3-6 luni, când osul s-a refăcut complet
Medicii implantologi analizează fiecare caz în parte, astfel încât să aleagă cea mai bună variantă pentru pacient, iar dacă osul nu este suficient, din orice motive, se poate face adiție osoasă pentru a asigura un implant stabil și de lungă durată.
De la ce vârstă poți să faci implant dentar?
Pierderea unui dinte la o vârstă tânără poate fi un lucru care să afecteze multe aspecte ale vieții adolescentului, astfel că interesul pentru un implant dentar este justificat.
Implanturile dentare se pot face, însă, doar după ce maxilarul s-a dezvoltat complet, de obicei după 18-20 de ani. Pentru pacienții mai tineri, există soluții provizorii până la momentul potrivit – proteze parțiale mobile sau punți dentare.
Momentul potrivit este stabilit de medicul dentist, care trebuie să evalueze maturitatea osoasă cu ajutorul radiografiilor dentare.
Există soluții pentru a avea un zâmbet complet, trebuie doar să discuți despre ce îți dorești cu un medic stomatolog cu experiență în implantologie și protetică.
Se poate face implant dentar dacă ai carii?
Prezența cariilor dentare în contextul necesității unui implant dentar ridică o întrebare importantă privind ordinea corectă a tratamentelor.
Ce e de reținut e că toate cariile active trebuie să fie tratate obligatoriu înainte de inserarea implantului dentar. Nu se poate face excepție de la această regulă.
Bacteriile din carii se pot răspândi, afectând țesuturile din jurul implantului (gingia și osul), iar aceasta poate duce la periimplantită – o inflamație care, netratată, duce la pierderea implantului.
O cavitate bucală sănătoasă este esențială pentru succesul pe termen lung al oricărui tratament stomatologic, de aceea medicul dentist va evalua starea generală a sănătății tale orale și va stabili un plan de tratament personalizat înainte de realizarea implantului.
Ce tipuri de implant există?
Alegerea implantului dentar potrivit depinde de mai mulți factori, cum ar fi structura osoasă, necesitățile funcționale și estetice, dar și preferințele personale. Iată principalele tipuri de implanturi disponibile:
1. În funcție de material, exista implanturi fie din titan, care sunt cele mai utilizate datorită durabilității și compatibilității excelente cu osul, fie din zirconiu, implanturi fără metal, ideale pentru persoanele alergice la metale sau care doresc o estetică superioară.
2. În funcție de tehnica de inserare, implanturile se împart în clasice, în două etape, care necesită o perioadă de vindecare între inserare și atașarea coroanei, și în implanturi cu încărcare imediată, care permit aplicarea unei coroane provizorii în aceeași zi, dacă osul o permite.
3. În funcție de lungime și locul inserării, există Implanturi convenționale, care se utilizează când există suficient os maxilar, Implanturi scurte, destinate pacienților cu resorbție osoasă, unde grefa de os nu este o opțiune, si Implanturi zigomatice – Pentru cazuri complexe, când osul maxilar este foarte redus; sunt ancorate în osul pomeților.
Alegerea optimă se face după o evaluare detaliată, astfel încât să beneficiezi de cea mai sigură și durabilă soluție pentru zâmbetul tău
Se poate face implant dentar într-o zi?
Înțeleg de unde poate veni întrebarea. Când ai pierdut un dinte sau mai mulți, îți dorești o soluție rapidă. Gândul că vei sta luni de zile fără dinte te sperie și îți afectează încrederea în tine, mai ales că absența unui dinte poate genera foarte multă anxietate și o constantă auto-monitorizare.
Dacă deja te gândești cum să eviți să zâmbești în poze sau să participi la o întâlnire importantă, o să te bucuri să știi că implantul dentar într-o zi este posibil în anumite cazuri, atunci când există suficient os și stabilitate primară pentru implant.
În astfel de situații, medicul dentist poate fixa un dinte provizoriu imediat, astfel încât să nu rămâi fără zâmbet cât realizează analiza structurii osoase pentru a stabili dacă ești un candidat potrivit pentru această procedură.
Se poate face implant dentar dacă ai parodontoză?
Pierderea dinților din cauza bolii parodontale și dorința de a-i înlocui cu implanturi dentare îi pune pe mulți pacienți în încurcătură. Se întreabă dacă parodontoza face ca implanturile să nu se prindă sau dacă osul lor nu mai este suficient de puternic.
Ei bine, implantul dentar poate fi o soluție și pentru pacienții care au suferit de parodontoză, dar numai după ce boala parodontală a fost tratată și stabilizată. Nu se poate insera un implant într-o zonă cu inflamație și infecție activă.
Parodontoza este o boală infecțioasă, iar inserarea unui implant într-un mediu infectat crește semnificativ riscul de periimplantită (infecția țesuturilor din jurul implantului), care poate duce la pierderea acestuia.
Totodată parodontoza duce la pierderea osului alveolar (osul care susține dinții). Implanturile dentare au nevoie de un volum osos suficient pentru a se integra și a fi stabile pe termen lung, de aceea uneori sunt necesare adiții de os.
În plus, parodontoza afectează și gingiile, iar pentru un implant reușit sunt necesare țesuturi moi.
Tratamentul parodontozei și, ulterior, inserarea implanturilor, pot reda funcționalitatea și estetica zâmbetului, chiar și după tratarea cazurilor avansate de boală parodontală.
Pentru succesul implantului este esențială și o colaborare strânsă între medicul tău parodontolog (specialistul în bolile gingivale) și cel implantolog, așa că e bine să cauți clinici în care poți beneficia de expertiza ambelor specialități.
Ce este un mini-implant dentar?
Cineva m-a întrebat acum câțiva ani dacă mini-implanturile dentare sunt implanturile pentru copii. Ei bine nu, sunt doar mai subțiri decât cele standard și sunt utilizate în special pentru proteze fixe sau când osul maxilar este prea redus pentru implanturi clasice.
Mini-implanturile au 3mm în diametru și sunt o soluție rapidă și mai puțin invazivă, dar nu sunt potrivite pentru toți pacienții.
Medicul dentist este cel care evaluează osul în care ar trebui inserat un implant și care îți va recomanda cea mai sigură și durabilă opțiune pentru tine.
Care e diferența între all on 5 și all on 6 sau all on 4? Eu de care am nevoie?
Diferența principală între All-on-4, All-on-5 și All-on-6 constă în numărul de implanturi care susțin lucrarea fixă.
All-on-4 – se folosesc 4 implanturi, două drepte în față și două înclinate posterior, fiind o soluție optimizată pentru pacienții cu resorbție osoasă moderată.
All-on-5 – este o variantă intermediară, utilizată mai rar, dar poate oferi o distribuție mai bună a forțelor masticatorii în anumite cazuri.
All-on-6 – include 6 implanturi, oferind o stabilitate suplimentară și o distribuție mai uniformă a forțelor, recomandată mai ales dacă osul permite și se dorește o rezistență îmbunătățită pe termen lung.
De care ai nevoie? Asta depinde de mai mulți factori: calitatea și cantitatea osului tău, mușcătura, forța masticatorie și obiectivele tale pe termen lung. Cel mai bine ar fi să faci un consult și o tomografie computerizată, astfel încât să îți recomandăm soluția optimă pentru tine.
Poți să faci implant dentar dacă ai osteoporoză?
Dacă un pacient a fost diagnosticat cu osteoporoză și se teme că nu va putea beneficia de implanturi dentare, eu îi explic că în astfel de cazuri este nevoie în primul rând de o evaluare atentă.
După cum poate știi, osteoporoza afectează densitatea osoasă. E normal să te interesezi în ce măsură implanturile se mai pot integra corect ori dacă riscul de eșec este unul foarte mare.
Osteoporoza nu exclude implantul dentar, dar este nevoie să folosim tehnici speciale, cum ar fi implanturile mai lungi sau adiția osoasă, pentru a asigura o fixare stabilă.
Clinicile de top au de obicei acces la specialiști care să vină cu soluții sigure chiar și pentru pacienții care suferă de osteoporoză.
Ce implică recuperarea după un implant dentar?
Amâni cumva inserarea implanturilor dentare de frica durerii și a timpului lung de vindecare?
Fii fără grijă! Procesul este mult mai ușor decât îți imaginezi iar recuperarea este și ea destul de rapidă în majoritatea cazurilor.
Ceva ce probabil nu știi e că recuperarea după inserarea unui implant, când osul este în standard, este mai ușoară decât după o simplă extracție. În câteva ore, pacientul uită că a fost la stomatologie.
Doar când densitatea osoasă este insuficientă și specialistul chirurg face adiții osoase și gingivale, recuperarea se face în câteva zile, post-operator fiind necesare tratamente anti-inflamatorii pentru controlul durerii și comprese cu apă rece și gheață pentru edem. O mică sângerare poate apărea în primele ore, dar nu trebuie să te îngrijorezi, mai ales că ai liber la înghețată!
Nu ai de ce să te temi, medicul tău stomatolog va fi alături de tine pe tot parcursul vindecării tale.
Ce pot face pentru vindecarea mai rapidă a implantului?
Nu există rețete magice dar îți spunem care sunt cele 6 lucruri pe care le recomandăm noi:
1 Evită fumatul și alcoolul. Acestea încetinesc procesul de vindecare și pot duce la complicații.
2 Nu mesteca pe partea implantului. Cel puțin în prima săptămână, încearcă să eviți presiunea și clătirile agresive pe zona operată.
3 Evită efortul fizic. Acesta poate provoca sângerări locale.
4 Evită alimentele fierbinți și lipicioase, căci ele pot crește inflamația.
5 Ia suplimente cu vitamina D, dar doar dacă la analize aceasta avea valori scăzute.
6 Respectă programările la control și terapia cu antibioticul recomandat. Medicul va monitoriza integrarea implantului și va verifica dacă totul decurge normal.
Există și 3 cazuri, rare – ce-i drept, când trebuie să mergi urgent la medic:
1 Dacă umflătura sau durerea persistă mai mult de 3-4 zile și nu se ameliorează.
2 Dacă apare febră sau vezi secreții purulente – acestea pot indica o infecție.
3 Dacă simți că implantul este mobil sau ai dificultăți în a vorbi sau mesteca.
Ce pot face ca să nu am nevoie de adiții osoase?
Osul este considerat cea mai prețioasă resursă pentru cei ce își doresc implanturi dentare.
și o să-ți spun cum îl poți conserva:
1 Când pierzi un dinte, înlocuiește-l cât mai rapid, pentru că altfel, osul din acea zonă va începe să se resoarbă treptat.
2 Când ai infecții dentare, apelează direct la stomatolog și nu lua tratamente repetate cu antibiotice, pentru că acestea nu ajută la tratarea infecțiilor, ci doar amână rezolvarea lor și duc chiar la agravarea acestora.
3 Dacă ai extracții dificile – apelează la un specialist chirurg și fă un computer tomograf înainte. Chirurgul își va adapta abordarea la poziționarea 3D a dintelui în os, și va folosi tehnici de conservare osoasă cu ajutorul tehnologiei PRF, folosind elemente recoltate din sângele tău, obținute prin centrifugare.
4 Fă analize anuale pentru dozarea vitaminei D și a calciului, și ia suplimente la nevoie.
5 Evaluează-ți periodic sănătatea sistemului endocrin, în special a tiroidei, responsabilă de metabolismul osos.
6 Fă-ți periodic analiza glicemiei și a hemoglobinei glicozilate, întrucât există o strânsă legătură între diabetul zaharat și boala parodontală responsabilă de pierderea de structură osoasă din jurul dinților.
Așadar, întreabă-l pe medicul tău, înainte de a face orice extracție dentară, ce poate face pentru a conserva cât mai bine structura osoasă și pentru a nu avea nevoie de adiții când vei pune implanturi.
Ce se întâmplă dacă osul nu este suficient pentru implant?
Sunt pacienți care au această problemă și ar face orice ca să scape de o adiție osoasă, pentru că au auzit că este dureroasă și costisitoare, dar hai să vedem împreună de ce stomatologii recomandă această metodă, înainte sau concomitent cu inserarea implanturilor, atunci când osul este insuficient.
Imaginează-ți că vrei să fixezi un dulap pe perete și că primul lucru pe care trebuie să-l verifici este grosimea peretelui și materialul din care este făcut. Un perete de cărămidă va fi mult mai de încredere decât unul de rigips. Dacă peretele este gros și solid, dulapul va sta stabil și în siguranță. Dar dacă peretele este subțire și friabil, atunci dulapul nu va avea stabilitate și pericolul să cadă este iminent. La fel este și în cazul osului ce susține implantul dentar!
Dacă osul tău nu are dimensiunea sau densitatea necesară, există un risc foarte mare ca implantul să nu reziste în timp și costurile legate de implanturi și de lucrarea protetică să fie pierdute într-un timp foarte scurt, în urmă rămânând un os de o calitate și mai precară.
Pentru a avea predictibilitate, proteticianul și specialistul chirurg creează un proiect 3D al viitoarei lucrări protetice și pregătesc un ghid protetic pentru inserarea implanturilor, putând să îți spună încă de la început de ce fel de adiții osoase și gingivale vei avea nevoie, pentru ca rezultatele să fie stabile și să te bucuri în timp de o investiție bine făcută, fără complicații și fără dureri de cap.
Cum se realizează adiția de os?
Adiția de os este un proces prin care se adaugă material osos în zona unde trebuie inserat implantul, astfel încât să asigurăm o fundație solidă. Se poate face fie în același timp cu implantul, fie într-o etapă separată, în funcție de cât de mult os trebuie refăcut.
Există mai multe tipuri de materiale osoase care pot fi folosite:
✅ Os propriu – recoltat dintr-o altă zonă a maxilarului pacientului.
✅ Os de origine bovină sau porcină – procesat special pentru a fi compatibil cu organismul uman.
✅ Os artificial – realizat din materiale biocompatibile.
După adiția de os, este nevoie de câteva luni pentru ca acesta să se vindece și osul să devină suficient de rezistent pentru implant.
Deși poate suna complex, adiția de os este o intervenție predictibilă și esențială pentru succesul implantului, mai ales atunci când este făcută de un specialist cu experiență relevantă.
Dacă ai nevoie de un implant dentar și vrei să afli dacă osul tău este suficient, programează-te pentru o evaluare la o clinică stomatologică și medicul dentist îți va da toate detaliile.
Se poate ca implantul să fie respins?
Te temi să ai de-a face cu un implant „respins”? În realitate, acest fenomen este extrem de rar. Ceea ce mulți numesc „respingere” este, de fapt, rezultatul unei evaluări incomplete a sănătății și a calității osului unde se inserează implantul. Osul insuficient de dens sau o mușcătură incorectă pot influența succesul implantului.
Este adevărat că fără o analiză detaliată, implantul se poate pierde. Imaginează-ți că fixezi un șurub într-o scândură prea subțire—dacă nu este bine ancorat, se va slăbi în timp. La fel și în cazul implantului: dacă acesta este poziționat descentrat, succesul procedurii este compromis.
Din fericire, medicii dentiști buni pun accent pe analiza minuțioasă a cazurilor. Noi, de exemplu, folosim computer tomografia, scanările digitale, fotografiile, înregistrările dinamicii mandibulare cu tehnologia Zebris, iar specialistul chirurg Oro-Maxilo-Facial face, la nevoie, adiții osoase și gingivale, pentru un prognostic favorabil implantării. În plus, proteticianul nostru realizează proiecte 3D în platforma SmileCloud pentru a ghida inserarea implanturilor, obținând astfel o predictibilitate maximă.
Nu lăsa temerile să îți afecteze sănătatea dentară! Acum că știi ce fel de analize trebuie efectuate de medicul dentist pentru succesul implantului, ai deja cele mai bune șanse de reușită!
Se poate face schimbare de implant dentar?
Ai deja un implant dentar și simți că ceva nu este în regulă? Ai dureri, inflamație sau din punct de vedere estetic nu ai obținut efectul dorit? Dacă ai aceste probleme, probabil că deja îți faci mii de griji. Poate te sperie și gândul că ar trebui să treci din nou printr-o intervenție sau nici nu știi dacă ea ar fi posibilă.
Vestea bună e că implantul dentar poate fi schimbat. Acest lucru se face în caz de eșec, inflamație severă, dacă s-a fracturat sau dacă a fost plasat incorect.
În astfel de situații, medicul îți va evalua nu numai structura osoasă, ci va căuta și cauza pentru care s-a produs acest eșec. O mușcătură defectuoasă, eventuale parafuncții, un teren osos deficitar sau o stare generală afectată pot fi cauzele unui eșec implantar, iar în medicină, pentru a avea rezultate predictibile, este foarte important să detectăm cauza eșecului implantar, înainte de a înlocui implantul propriu-zis.
Alegerea unei clinici stomatologice în care să obții o soluție personalizată devine și mai importantă în astfel de cazuri, mai ales că trebuie să-ți risipești astfel și temerile vizavi de un alt eșec.
Dacă ai implant dentar, poți face RMN?
Dacă ai un implant dentar și, la un moment dat, medicul îți recomandă un RMN, e perfect normal să te întrebi dacă implantul tău poate fi afectat sau dacă imaginea RMN-ului va fi distorsionată din cauza lui.
Mulți oameni au această îngrijorare, mai ales că au auzit că metalele pot interacționa cu aparatele de imagistică. Ultimul lucru pe care ți-l dorești este să fii într-o situație de urgență medicală și să nu poți face un RMN.
Nu-ți face griji, implanturile dentare moderne sunt fabricate din titan sau din zirconiu, materiale biocompatibile, care nu sunt feromagnetice și, prin urmare, nu interferează cu RMN-ul. Poți face investigații fără griji! Nu vei simți nimic în timpul RMN-ului și nici imaginile obținute nu vor fi afectate în vreun fel.
Totuși, este important să îi spui medicului radiolog despre implantul tău, pentru ca acesta să poată ajusta parametrii aparatului, dacă este necesar.
Unul dintre avantajele alegerii de implanturi de ultimă generație este că sunt compatibile cu investigațiile imagistice, pentru ca tu să nu ai nicio limitare în viitor.
Poți să zbori cu avionul după implantul dentar?
Dacă te gândești la posibilele efecte ale presiunii din cabină asupra implantului recent inserat sau la apariția durerilor în timpul zborului, trebuie să știi că implantul în sine, odată inserat în os, nu este afectat de schimbările de presiune din timpul zborului.
Deși zborul nu agravează umflătura și disconfortul din primele zile de după intervenție, este posibil să te simți mai bine dacă aștepți câteva zile până să zbori, până acestea se diminuează.
Dacă, pe lângă implant, ai avut și proceduri suplimentare, cum ar fi adiția de os sau sinus lift (ridicarea membranei sinusale), este recomandat să discuți cu medicul stomatolog înainte de a zbura. În aceste cazuri, poate fi prudent să aștepți o perioadă de 1-2 săptămâni, pentru a permite vindecarea inițială.
De ce simt că se mișcă șurubul implantului?
În majoritatea cazurilor, nu implantul în sine se mișcă, ci șurubul intern, adică piesa protetică care face legatura între implant și coroană, sau chiar coroana dentară. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive, cum ar fi slăbirea șurubului de fixare din cauza forțelor masticatorii sau a uzurii în timp.
Cel mai important este să nu forțezi zona și să vii cât mai curând la un control. În multe situații, problema se poate rezolva simplu, prin schimbarea șurubului sau ajustarea lucrării protetice. Dacă există o cauză mai complexă, medicul dentist o poate identifica și găsi soluția potrivită pentru aceasta.
Din ce sunt făcut dinții puși pe implant?
Dacă ai auzit ceva ce te-a îngrijorat, pot să-ți spun că n-ai de ce să-ți faci probleme. Materialele folosite în realizarea părților din implant ce preiau rolul unor dinți și măsele sunt sigure, pure, stabile. Sunt materiale ceramice sau compozite.
Ceramica este cea mai frecvent utilizată datorită aspectului său natural și durabilității, iar zirconiul este o variantă populară tot de ceramică, doar puțin mai scumpă, apreciată pentru rezistența și transparența asemănătoare dinților naturali.
Ceramica și zirconiul sunt cele mai folosite dar pot exista cazuri rare când se folosesc și polimeri biocompatibili de înaltă performanță.
Alegerea materialului se face de către pacient, cu ajutorul medicului, în funcție de nevoile funcționale și preferințele estetice.
Carii
Care sunt simptomele unei carii?
Detectarea și tratarea cariilor în stadii incipiente este mult mai simplă și mai ieftină decât tratarea cariilor avansate, care pot ajunge să necesite tratamente de canal sau chiar extracții.
Simptomele unei carii variază în funcție de stadiul acesteia.
La cele în stadii incipiente, caria poate fi complet asimptomatică sau poate provoca doar o ușoară sensibilitate. Poți observa, de asemenea, o pată albă pe suprafața dintelui – un semn al demineralizării smalțului.
În stadiile avansate, sensibilitatea la rece, cald și dulce devine intensă și persistentă. Poate apărea și o durere ușoară sau severă, uneori chiar zvâcnită. Poți observa o colorație neagră-maronie pe dinte sau chiar o gaură. Uneori, poate apărea și un gust neplăcut în gură.
Cel mai bun detector de carii este firul de ață interdentar. Dacă atunci când îl folosesti,acesta se scamoșează, provoacă sângerare, sau simți un miros neplacut, poți fi sigur că ai o carie între dinți.
Cel mai bine este să mergi la un control stomatologic de rutină chiar dacă nu ai dureri. Medicul poate identifica cariile încă din stadii incipiente, când acestea sunt mai ușor de tratat.
Tratează bicarbonatul de sodiu cariile?
Să folosești bicarbonatul de sodiu – care se găsește în mai toate bucătăriile – să-ți cureți dinții și poate chiar să tratezi cariile sună tentant, nu?
Adevărul, dezamăgitor dar corect din punct de vedere științific, este că bicarbonatul de sodiu nu tratează cariile. Acestea sunt distrugeri ale smalțului dintelui care necesită intervenția unui medic stomatolog.
Singurul lucru pe care îl poate face bicarbonatul de sodiu e să te ajute în timpul spălatului pe dinți, neutralizând o parte dintre acizii din gură, dar același lucru fac și pastele de dinți, care au un gust mult mai plăcut.
Există tratamente naturiste pentru carii?
Să apelezi la un remediu ce în realitate nu doar că nu tratează ci te poate pune în situația de a te confrunta cu o agravare a unei afecțiuni este ultimul lucru pe care ai vrea să-l faci. În timp ce amâni tratamentul stomatologic al cariei, folosind remedii naturiste care pot cel mult să mascheze problema, caria se poate extinde până la rădăcină.
Din păcate, odată ce smalțul dintelui a fost afectat și s-a format o cavitate (o „gaură”), procesul este ireversibil prin metode naturiste, singura soluție fiind intervenția medicului dentist.
Clinicile stomatologice moderne utilizează tehnologii avansate care fac tratamentele mult mai puțin invazive și, în multe cazuri, complet nedureroase.
Nu amâna vizita la dentist de teama durerii sau a procedurilor complicate!
Ce fac când am o măsea cu nerv scos care doare?
Trecerea printr-un tratament de canal ar trebui să reprezinte pasul dintr-un tratamentul endodontic ce te scapă odată pentru totdeauna de durere. Când nu se întâmplă acest lucru, e normal să-ți faci griji și să te întrebi dacă nu cumva problema ta a devenit una gravă.
Din fericire, cazurile de măsele tratate ce redevin dureroase nu sunt mistere medicale – cauzele lor comune fiind două la număr:
1 Infecții cauzate de bacterii ce au pătruns printr-o fisură sau o lucrare dentară imperfectă.
2 Probleme la rădăcina dintelui, care nu a fost complet curățată și astfel prezintă durere chiar dacă nervul a fost deja scos.
În astfel de cazuri este nevoie de retratarea canalului, iar în anumite cazuri chiar de extracție.
E important să alegi o clinică unde tratamentul să se poată face în mod eficient, de exemplu cu ajutorul microscopului endodontic, pentru a nu pierde o măsea pe care tu ai făcut tot ce ținea de tine să o tratezi.
Sensibilitate dentară
De ce apare sensibilitatea dentară la atingere?
Dacă până acum nu ai avut probleme, dar brusc ai început să simți un disconfort la atingerea unui dinte, care-i primul gând? Carie, nu?
Adevărul e că mai sunt și alte lucruri care pot cauza sensibilitate dentară: retracția gingivală, smalțul erodat sau fisurat, chiar și un traumatism al dintelui. De multe ori, sensibilitatea apare după folosirea pastelor de dinți speciale pentru albire, sau în urma tratamentelor de albire dentara, efectuate la domiciliu sau în cabinet.
Unele dintre aceste probleme se nasc din obiceiul de a peria dinții prea agresiv, deci e bine să ții cont și de acest lucru.
Dacă sensibilitatea nu dispare după ce folosești o pastă pentru dinți sensibili, mergi la o clinică stomatologică. Mereu e bine să descoperi cât mai curând afecțiunile dentare pentru a le putea trata cât mai ușor și mai ieftin.
Cum tratezi durerea de dinți de la curent?
Deși riști să fii luat peste picior dacă spui că „te-a tras curentul”, chiar ai de ce să te îngrijorezi dacă durerea e persistentă.
Aceasta ar putea semnala o problemă dentară mai gravă, cum ar fi o carie profundă sau o inflamație a nervului, care necesită tratament de urgență.
Durerea de dinți „de la curent” este, în esență, o manifestare a sensibilității dentare, iar când nu are drept cauză o carie profundă sau o inflamație a pulpei dentare, ea poate da indicii medicului dentist despre potențiale
– retracții gingivale, care expun rădăcina dintelui
– subțieri ale smalțului dentar (din cauza bruxismului, de exemplu)
– carii incipiente sau fisuri în smalț.
Dacă durerea trece repede, poți încerca să folosești o pastă pentru dinți sensibili și apa de gură cu fluor, care să ajute la remineralizarea smalțului.
La cât timp se schimbă periuța de dinți?
Indiferent că este una clasică, una electrică sau una sonică, schimbarea periuței (sau a capătului de periere) e esențială pentru menținerea sănătății orale.
Dacă nu facem acest lucru, o să avem periuța plină de bacterii tare bucuroase că nu le deranjează nimeni, pentru că ele sunt acolo chiar dacă noi nu le putem vedea.
Regula generală este de a schimba periuța de dinți la fiecare 3 luni, dar dacă înainte se întâmplă oricare dintre următoarele lucruri, trebuie să o schimbăm imediat:
1 am fost la detartraj sau am trecut printr-o intervenție chirurgicală
2 am fost răciți, gripați sau ne-a apărut o aftă
3 perii periuței s-au deteriorat
Luând această măsură simplă de precauție, evităm să ne irităm gingiile, să curățăm dinții ineficient ori să reintroducem o infecție de care abia am scăpat.
Medicul dentist îți poate recomanda periuța potrivită pentru tine și tehnici corecte de periaj. Îți poate povesti și despre rolul aței dentare și a irigatorului bucal în rutina ta de îngrijire orală.
Infecții
Ce antibiotic să iau pentru infecția la măsea?
Dacă ai o infecție dentară care îți face probleme, indiferent dacă este vorba de o măsea aflată în tratament sau una care nu ți-a mai făcut probleme până acum, vreau ții minte următoarele lucruri:
1 Dacă iei un antibiotic nepotrivit riști să nu tratezi eficient infecția și poți masca problema fără să o rezolvi.
2 Infecțiile orale sunt foarte periculoase – nu doar pentru sănătatea dentară ci pentru întreaga sănătate a organismului tău.
3 Alegerea antibioticelor se face de către medicul dentist – și vreau să subliniez cât de important e ca acestea să fie prescrise de medic. Dacă găsești prin cutia de medicamente de acasă Amoxicilină sau Clindamicină e posibil să nu-ți fi dus la bun sfârșit tratamentul unei infecții mai vechi.
Mergi la stomatolog și asigură-te că infecțiile dentare îți sunt tratate corect și complet, nu doar cu antibiotice, ci și prin îndepărtarea cauzei!
O măsea care se mișcă mai poate fi salvată?
Nimeni nu vrea să se trezească cu o măsea instabilă și e normal să-ți faci griji, mai ales când nu este evidentă cauza.
În astfel de cazuri e bine și să ții minte că medicul dentist va avea răspunsul corect pentru tine și în niciun caz să nu apelezi la leacuri băbești care ar putea face mult rău.
O măsea care se mișcă poate fi cauzată de o structură osoasă slabă sau de o fractură, caz în care poate fi necesară extracția și apoi înlocuirea cu un implant dentar.
Poate fi cauzată, însă, și de o infecție sau de o boală parodontală incipientă – care pot fi tratate, dacă se acționează rapid.
Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru o măsea sau un dinte care se mișcă e să mergi la dentist cât mai repede pentru a vedea dacă este posibilă salvarea prin tratament.
E normal să-ți simți măseaua adormită?
O măsea care se simte „amorțită” sau lipsită de sensibilitate este un semnal de alarmă pe care corpul ți-l transmite și nu ar trebui ignorat.
Este de înțeles dacă ajungi te îngrijorezi cu privire la posibilitatea unei probleme nervoase sau a unei infecții iminente, mai ales că senzația este nefirească.
Amorțeala apărută imediat după un tratament dentar (cum ar fi o extracție sau un tratament de canal) este, de obicei, un efect temporar al anesteziei. Va trece de la sine.
Amorțeala care persistă mai mult de câteva zile sau care apare spontan, fără o intervenție recentă, necesită investigații. Aceasta poate indica o afectare a nervului, cauzată fie de o infecție, fie de o altă problemă, deci nu amâna vizita la stomatolog, căci doar un medic poate determina cauza exactă în acest caz și recomanda tratamentul adecvat.
Aparat dentar
Îți poți pune aparat dentar dacă ai carii?
Dorința de a avea dinți drepți și un zâmbet frumos este mult mai puternică decât una de a avea zero carii netratate, mai ales că nu toate cariile sunt vizibile când zâmbim.
Din punct de vedere emoțional, mai ales în cazul pacienților tineri, înțelegem de ce suntem întrebați uneori dacă se poate începe tratamentul ortodontic înainte de tratarea cariilor.
Din păcate, aparatul dentar poate îngreuna accesul la zonele cu carii, iar infecțiile ce pot apărea din cauza lor pot afecta și rezultatele tratamentului ortodontic.
Practic, singura ordine corectă a tratamentului ortodontic este 1 tratamentul pentru carii, 2 punerea aparatului dentar și 3 igiena orală corectă pentru prevenirea apariției altor carii pe durata tratamentului.
Îți apar mai multe carii după ce îți pui aparat dentar?
Dacă vrei un zâmbet perfect, ai decis să îți pui aparat dentar și auzi că acest lucru ar putea favoriza apariția cariilor, te cam sperii, nu?
Nimeni nu vrea să investească timp și bani într-un tratament ortodontic ca apoi să înceapă să se confrunte cu probleme noi. Să sari din lac în puț, cum se spune în popor.
Deși aparatul dentar poate face igiena dentară mai dificilă, adunând resturi alimentare în jurul bracket-urilor, soluțiile sunt la îndemână, iar medicul tău ortodont îți va explica tehnicile corecte de periaj.
E important să-ți periezi dinții de 3 ori pe zi, după fiecare masă, să folosești ața dentară și apa de gură și să mergi periodic la stomatolog pentru curățări profesionale.
Respectând indicațiile medicului vei evita apariția cariilor iar zâmbetul tău va beneficia pe deplin de tratamentul ortodontic.
Sarcină
E adevărat că poate apărea sensibilitate dentară după nașterea unui copil?
Dacă observi că dinții tăi sunt mai sensibili sau că îți sângerează mai des gingiile în timpul periajului de când ai născut, o să-ți spun că nu ți se pare, nu exagerezi, nu faci din țântar armărsar.
În timpul sarcinii și după naștere, nivelul hormonilor numiți progesteron și estrogen pot afecta țesutul de suport al dintilor, adică gingiile si osul, ducând la sensibilitate sau sângerări, mai ales dacă aceste probleme existau de înainte de a fi însărcinată. Multe afecțiuni parodontale se declanșează sau se agravează în sarcină, putând duce la afectiuni parodontale grave. De aceea este bine să ceri sfatul medicului de la primele simptome.
Vestea bună este că aceste retracții și inflamații gingivale precum și demineralizările dinților se tratează.
O clinică cu o echipă medicală experimentată îți poate oferi soluții foarte eficiente pentru remineralizarea și protejarea dinților după sarcină!
Poți să faci anestezie dentară în timpul sarcinii?
O urgență stomatologică în timpul sarcinii este o situație delicată, care ridică întrebări și temeri legate de siguranța anesteziei și este perfect normal ca viitorii părinți să aibă întrebări vizavi de posibilele efecte ale anesteziei asupra fătului.
Este foarte important să-ți informezi medicul stomatolog despre sarcină, inclusiv în ce lună ești. Această informație este crucială pentru ca medicul să poată alege:
1 Tipul de anestezic: Se folosesc anestezice locale fără adrenalină (sau cu o concentrație foarte mică de adrenalină), deoarece aceasta poate reduce fluxul sanguin către placentă.
2 Momentul tratamentului: Deși urgențele trebuie tratate indiferent de trimestrul de sarcină, dacă tratamentul nu este urgent, este ideal să fie evitat primul și ultimul trimestru.
3 Doza de anestezic: Se va utiliza cea mai mică doză eficientă.
Clinicile care pun accent pe siguranța pacientelor însărcinate vor aborda situația cu maximă responsabilitate, oferind tratamente eficiente și lipsite de riscuri. Anunță-ți medicul despre existența sarcinii și pune oricâte întrebări ai nevoie pentru a știi că poți avea încredere deplină în acesta.
Protetică
Coroanele dentare se înșurubează sau lipesc?
Se spune că specialiștii dau cel mai des ca răspuns „depinde”. Și acesta este un astfel de caz pentru că depinde dacă vorbim de coroana folosită pe un dinte natural sau pe un implant, și până și acolo poate depinde.
Dacă ți-e teamă că vei face o alegere greșită, te asigur că e imposibil. Medicul dentist îți va spune că o coroană se lipește – cimentează – pe un dinte natural sau unde un implant este imposibil, deci nici dacă vei cere tu special un șurub acesta nu s-ar putea folosi. Îți va spune și că pentru implant există, într-adevăr, opțiunea înșurubării sau a cimentării.
Variantele înșurubate sunt mai ușor de întreținut și reparat, în timp ce acelea cimentate pot oferi un aspect puțin mai estetic.
Te încurajez să pui întrebări medicului dentist când ai nelămuriri și să îi vorbește despre temerile tale, tocmai pentru a te putea ajuta să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea și frumusețea zâmbetului tău.
Ce este o punte și când se folosește?
Lipsa unuia sau mai multor dinți este o problemă care poate fi rezolvată prin diverse metode, una dintre ele fiind puntea dentară.
Aceasta este o lucrare protetică fixă, care nu se poate îndepărta de către pacient, și care „umple” spațiul lăsat liber de unul sau mai mulți dinți lipsă.
Punțile se sprijină pe dinții naturali vecini spațiului gol, care sunt șlefuiți (micșorați) pentru a servi drept stâlpi de susținere.
Puntea dentară se folosește când spațiile fără dinți nu sunt foarte mari, fiind o soluție eficientă și rapidă, potrivită pentru oamenii care nu pot beneficia de implant dentar.
Cu ajutorul unui specialist în protetică poți obține o lucrare care să arate cât mai natural și care să fie complet funcțională – îndeplinindu-și normal rolul și în vorbire sau mestecare.
Există proteze fixe?
Dacă imaginea ce-ți vine prima dată în minte când auzi cuvântul „proteză” e dintr-o comedie sau dintr-un desen animat, probabil că ți-e teamă că aceasta s-ar mișca în timpul vorbirii sau când râzi și te-ar face să te rușinezi.
În primul rând, lucrurile s-au schimbat mult, inclusiv din punct de vedere al empatiei oamenilor pentru cei care sunt nevoiți să apeleze la proteze pentru a-și recupera zâmbetul și funcționalitate unei danturi complete.
În al doilea rând, protezele fixe reprezintă o tehnologie modernă. Ele sunt „ancorate” pe dinții naturali restanți, dacă aceștia sunt suficient de sănătoși și bine poziționați, fie pe implanturi dentare.
Sistemele precum All-on-4 sau All-on-6 utilizează un număr redus de implanturi (4 sau 6) pentru a susține o proteză completă, oferind o stabilitate excelentă și un aspect natural.
Cu o igienă orală riguroasă și vizitele regulate la stomatolog, poți menține în bună stare o proteză fixă, care reprezintă pentru mulți pacienți o modalitate excelentă de a-și creștere încrederea în sine.
Măsele de minte
Când dispare gaura de după extracția de măsea de minte?
O extracție dentară, mai ales în cazul unei măsele de minte, aduce deseori temeri vizavi de cât de bine și de repede se vindecă locul extracției.
Dacă observi că locul rămâne vizibil mult timp, să știi că procesul de vindecare poate dura între 2 și 4 săptămâni pentru gingie, cu osul având nevoie de mai mult timp – chiar și de 6 luni sau mai mult – pentru a umple golul în care erau înainte rădăcinile măselei.
E important să urmezi recomandările medicului pentru o vindecare optimă, să iei antibioticul dacă acesta ți-a fost prescris și să ai grijă când te speli pe dinți să nu lovești zona extracției.
În rest, să știi că în prezent, în clinicile moderne, extracțiile sunt realizate atraumatic și cu vindecare destul de rapidă.
Poate cauza măseua de minte durere în gât?
O măsea de minte care începe să erupă poate genera probleme în mai multe feluri, unele chiar foarte grave.
În primul rând, prin poziția și prin presiunea exercitată asupra structurilor osoase și musculare din jur său, poate afecta și gâtul iar durerea poate radia.
În al doilea rând, există infecțiile asociate cu măseaua de minte iar acestea pot provoca o durere localizată care se extinde și către gât.
Dacă simptomele persistă sau se agravează, cel mai bine este să mergi cât mai repede la un consult, ca medicul dentist să îți poată oferi soluții rapide și sigure pentru problemele cauzate de măselele de minte.
Sănătatea dentară a copiilor începe mult mai devreme decât apariția primului dințișor și se construiește pas cu pas, prin obiceiuri simple, controale regulate și informații corecte. Pentru mulți părinți, însă, perioada copilăriei vine la pachet cu numeroase întrebări: când apar primii dinți, cât de des ar trebui să meargă copilul la stomatolog, dacă este normal ca dinții permanenți să erupă strâmb sau ce trebuie făcut atunci când apare o durere dentară.În practica de pedodonție, aceste întrebări apar aproape zilnic în conversațiile dintre părinți și medicii stomatologi. De cele mai multe ori, îngrijorările sunt firești și apar din dorința de a face cele mai bune alegeri pentru sănătatea copilului.
1. De la ce vârstă ar trebui să începem igiena orală a copilului?
Îngrijirea orală începe chiar înainte de apariția primului dinte. După mesele bebelușului, gingiile pot fi curățate ușor cu o compresă umedă sau cu tifon steril. Acest gest simplu ajută la îndepărtarea bacteriilor și îl obișnuiește pe copil cu ideea de igienă orală.
După apariția primului dințișor, de obicei în jurul vârstei de 6 luni, este recomandat să înceapă periajul zilnic. Se folosește o periuță moale pentru bebeluși și o cantitate foarte mică de pastă de dinți cu fluor, aproximativ cât un bob de orez. Pe măsură ce copilul crește, periajul devine parte din rutina zilnică, iar părinții joacă un rol esențial în formarea acestui obicei.
2. Există o legătură între alăptare și dezvoltarea dentară?
Da, alăptarea contribuie la dezvoltarea corectă a maxilarelor și a musculaturii faciale. Mișcările pe care copilul le face în timpul suptului stimulează dezvoltarea armonioasă a structurilor orale și ajută la formarea corectă a arcadei dentare.
Laptele matern conține și factori imunologici importanți pentru sănătatea generală a copilului. Totuși, deoarece conține lactoză, este important ca igiena orală să fie menținută chiar și în perioada alăptării, mai ales după apariția primilor dinți.
3. Când apar primii dinți la bebeluși?
Primii dinți de lapte apar, în general, în jurul vârstei de 6 luni. Totuși, există variații normale: unii copii pot avea primul dinte la 4 luni, iar alții mai aproape de 10–12 luni.
De obicei, primii dinți care apar sunt incisivii inferiori. Erupția dentară continuă treptat până în jurul vârstei de 2–3 ani, moment în care dentiția temporară este completă.
4. Câți dinți de lapte are un copil?
Dentiția temporară este formată din 20 de dinți de lapte: 8 incisivi, 4 canini și 8 molari.
Acești dinți sunt esențiali pentru masticație, pentru dezvoltarea vorbirii și pentru menținerea spațiului necesar erupției dinților permanenți. Deși sunt temporari, sănătatea lor influențează direct dezvoltarea danturii definitive.
5. Ce este caria de biberon?
Caria de biberon este o formă de carie care apare atunci când dinții copilului sunt expuși frecvent la lichide care conțin zahăr, precum laptele, formula de lapte sau sucurile.
De obicei afectează dinții frontali superiori și poate evolua rapid. Pentru prevenție, este important să evităm adormirea copilului cu biberonul cu lapte sau băuturi dulci și să menținem igiena orală chiar din primele luni de viață.
6. Dinții de lapte au nervi?
Da, dinții de lapte au nervi și vase de sânge, la fel ca dinții permanenți. Acest lucru înseamnă că pot provoca durere atunci când apar carii sau infecții.
Din acest motiv, cariile din dinții de lapte trebuie tratate la fel de atent ca cele din dinții permanenți.
7. Dinții de lapte au rădăcini?
Da. Dinții de lapte au rădăcini care îi mențin stabili în gingie. Aceste rădăcini se resorb treptat atunci când dintele permanent începe să se dezvolte.
Acest proces natural face ca dintele de lapte să devină mobil și să cadă fără intervenții.
8. De ce este important să tratăm cariile din dinții de lapte?
Dinții de lapte mențin spațiul necesar pentru dinții permanenți și contribuie la dezvoltarea corectă a maxilarelor.
Dacă o carie nu este tratată, infecția poate afecta atât dintele, cât și mugurele dintelui permanent aflat în dezvoltare.
9. Ce se întâmplă dacă un dinte de lapte se pierde prea devreme?
Pierderea prematură a unui dinte de lapte poate afecta spațiul disponibil pentru dintele permanent.
Dinții vecini pot migra spre spațiul liber, ceea ce poate duce la înghesuiri dentare sau la erupția incorectă a dintelui permanent.
10. Ce înseamnă dacă un dinte de lapte se înnegrește?
Schimbarea culorii unui dinte poate apărea după un traumatism sau în urma unei infecții.
Chiar dacă nu există durere, este importantă o evaluare stomatologică pentru a exclude eventualele complicații.
11. Cum pot face periajul mai plăcut pentru copil?
Pentru mulți copii, periajul dinților nu este, la început, o activitate preferată. Este o rutină nouă, care implică o senzație diferită în gură și care necesită răbdare. Tocmai de aceea, modul în care este introdus periajul poate face o diferență foarte mare.
Una dintre cele mai eficiente metode este transformarea periajului într-un moment de joacă și interacțiune cu părintele. Periuțele colorate, cele cu personaje preferate sau cele electrice adaptate vârstei pot crește interesul copilului. De asemenea, multe familii folosesc melodii scurte de aproximativ două minute, care marchează durata recomandată a periajului. Copiii percep astfel activitatea ca pe un joc sau un mic ritual de seară.
Poveștile funcționează, de asemenea, foarte bine. Periuța poate deveni „supereroul” care alungă bacteriile sau „monștrii zahărului” de pe dinți. Pentru copiii mai mici, aceste imagini ajută la transformarea periajului într-o experiență pozitivă și ușor de acceptat.
Un alt factor extrem de important este exemplul părinților. Copiii învață prin imitație. Atunci când văd că părinții se spală pe dinți în fiecare dimineață și seară, sunt mult mai predispuși să adopte același comportament. Periajul realizat împreună, în fața oglinzii, poate deveni un mic ritual de familie.
La fel de important este și tonul folosit. Laudele, încurajările și răbdarea sunt mult mai eficiente decât presiunea sau corectarea constantă. Chiar dacă la început periajul nu este perfect, consecvența și atmosfera pozitivă ajută copilul să își formeze o relație sănătoasă cu îngrijirea dinților.
12. Cum pot preveni apariția cariilor la copii?
Prevenția cariilor la copii se bazează pe câteva principii simple, dar extrem de importante. În stomatologia pediatrică modernă, accentul este pus pe prevenție, deoarece majoritatea problemelor dentare pot fi evitate prin obiceiuri corecte și controale regulate.
Primul element esențial este periajul dentar realizat de două ori pe zi, dimineața și seara, folosind o pastă de dinți cu fluor adaptată vârstei copilului. Fluorul ajută la întărirea smalțului dentar și face dinții mai rezistenți în fața bacteriilor care provoacă carii. În primii ani de viață, părinții trebuie să supervizeze și, de multe ori, să finalizeze periajul copilului pentru a se asigura că toate suprafețele dentare sunt curățate corect.
Un al doilea factor important este alimentația. Consumul frecvent de dulciuri, sucuri sau gustări zaharoase creează un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor care produc acizi și atacă smalțul dentar. Nu este neapărat cantitatea de zahăr cea mai problematică, ci frecvența expunerii la zahăr. Gustările dulci repetate pe parcursul zilei pot crește semnificativ riscul apariției cariilor.
De aceea, este recomandat ca dulciurile să fie consumate ocazional și, ideal, în timpul meselor principale, nu ca gustări frecvente între mese. În schimb, o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume și alimente care necesită mestecare, contribuie la sănătatea orală.
Al treilea element esențial este reprezentat de controalele stomatologice regulate. Vizitele periodice la medicul stomatolog permit identificarea timpurie a eventualelor probleme și aplicarea unor măsuri preventive, precum fluorizările sau sigilările dentare.
Prin combinarea acestor trei elemente — igiena corectă, alimentația echilibrată și controalele regulate — riscul apariției cariilor la copii poate fi redus semnificativ.
13. De ce este importantă igienizarea profesională la copii?
Chiar și atunci când periajul este realizat corect acasă, pot exista zone greu accesibile unde placa bacteriană se acumulează în timp. Aceste zone se află adesea între dinți, în șanțurile molarilor sau în locurile unde copilul nu reușește încă să curețe eficient.
Igienizarea profesională realizată în cabinetul stomatologic are rolul de a îndepărta placa bacteriană și depozitele care nu pot fi eliminate prin periajul obișnuit. Procedura este adaptată vârstei copilului și se realizează într-un mod blând și confortabil.
Pe lângă curățarea propriu-zisă a dinților, igienizarea profesională oferă și oportunitatea unei evaluări complete a sănătății orale. Medicul poate observa din timp eventualele carii incipiente, zonele unde igiena este mai dificilă sau modul în care se dezvoltă dentiția copilului.
Un alt beneficiu important este componenta educativă. În timpul acestor vizite, copilul poate învăța, într-un mod prietenos, cum să își curețe mai bine dinții și de ce igiena orală este importantă.
Prin realizarea igienizărilor profesionale la intervale regulate, părinții pot contribui semnificativ la menținerea sănătății dentare a copilului și la prevenirea problemelor care ar necesita tratamente mai complexe în viitor.
14. Ce sunt sigilările dentare?
Sigilările dentare sunt o metodă modernă de prevenție în stomatologia pediatrică. Prin această procedură, medicul stomatolog aplică pe suprafața molarilor permanenți un strat protector foarte subțire, realizat dintr-un material special care sigilează șanțurile și fosetele dintelui.
Molarii permanenți, mai ales cei care apar în jurul vârstei de 6 ani, au pe suprafața lor de masticație mici șanțuri naturale. Aceste zone sunt foarte utile pentru mestecarea alimentelor, dar în același timp pot deveni locuri în care se acumulează resturi alimentare și bacterii. Pentru copii, aceste șanțuri pot fi greu de curățat eficient doar prin periaj.
Prin sigilare, aceste zone sunt acoperite cu un strat protector care creează o suprafață mai netedă, mult mai ușor de curățat. Astfel, riscul apariției cariilor pe acești dinți scade semnificativ.
Procedura este rapidă, complet nedureroasă și nu implică frezarea dintelui. De obicei durează doar câteva minute pentru fiecare dinte și poate fi realizată imediat după erupția molarilor permanenți.
Sigilările dentare reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a cariilor la copii și sunt recomandate în special pentru molarii permanenți, deoarece acești dinți trebuie să reziste toată viața.
15. Cât de des ar trebui să vin cu copilul la medicul stomatolog?
În general, controalele stomatologice pentru copii sunt recomandate la fiecare șase luni. Aceste vizite periodice au un rol esențial în menținerea sănătății orale și în prevenirea problemelor dentare.
În copilărie, dinții se pot modifica rapid: apar dinți noi, se schimbă poziția dinților de lapte și începe erupția dinților permanenți. De aceea, monitorizarea regulată a dezvoltării dentare este foarte importantă.
În cadrul acestor controale, medicul stomatolog poate:
- verifica dacă dinții erup corect
• identifica din timp eventualele carii incipiente
• evalua modul în care se dezvoltă maxilarele
• recomanda măsuri preventive precum fluorizarea sau sigilările dentare
Un alt beneficiu important al vizitelor regulate este familiarizarea copilului cu mediul cabinetului stomatologic. Copiii care merg la dentist doar atunci când apare o durere pot asocia vizita cu o experiență neplăcută. În schimb, controalele periodice, realizate într-un context calm și preventiv, îi ajută să se obișnuiască cu aceste vizite și să le perceapă ca pe o rutină normală.
Pentru unii copii, medicul poate recomanda controale mai frecvente, mai ales dacă există un risc crescut de carii sau dacă sunt monitorizate anumite etape ale dezvoltării dentare.
Vizitele regulate la stomatolog sunt, în esență, una dintre cele mai simple și eficiente modalități prin care părinții pot contribui la menținerea sănătății dentare a copilului pe termen lung.
16. Este normal ca dinții de lapte să aibă spații între ei?
Da, este absolut normal și chiar benefic ca dinții de lapte să aibă mici spații între ei. Mulți părinți se îngrijorează când observă aceste spații, însă în realitate ele sunt un semn că maxilarele copilului se dezvoltă armonios.
Dinții permanenți care vor apărea mai târziu sunt, în mod natural, mai mari decât dinții de lapte. Aceste spații dintre dinții temporari creează locul necesar pentru ca dinții definitivi să erupă corect și să se alinieze mai ușor pe arcadă.
În schimb, atunci când dinții de lapte sunt foarte apropiați și nu există spații între ei, există o probabilitate mai mare ca dinții permanenți să nu aibă suficient loc. În astfel de situații pot apărea înghesuiri dentare sau erupții dentare dezordonate.
De aceea, pentru medicii pedodonți, spațiile dintre dinții de lapte sunt de multe ori un indicator pozitiv al dezvoltării maxilarelor. În cadrul controalelor periodice, medicul stomatolog urmărește aceste aspecte pentru a evalua dacă dezvoltarea dentară a copilului evoluează armonios.
17. Când încep copiii să își schimbe dinții de lapte?
Procesul de schimbare a dinților de lapte începe, în general, în jurul vârstei de 6 ani, însă există variații normale de la copil la copil. Unii copii pot începe acest proces puțin mai devreme, iar alții puțin mai târziu, fără ca acest lucru să reprezinte o problemă.
De obicei, primii dinți care se schimbă sunt incisivii inferiori, adică dinții din față de pe arcada inferioară. Ulterior urmează incisivii superiori, iar procesul continuă treptat pe parcursul copilăriei.
Această etapă este cunoscută în stomatologie sub numele de dentiție mixtă, deoarece copilul are simultan atât dinți de lapte, cât și dinți permanenți.
Întregul proces de înlocuire a dinților de lapte se desfășoară treptat și se finalizează, în majoritatea cazurilor, în jurul vârstei de 12–13 ani. În această perioadă este foarte important ca părinții să continue controalele stomatologice regulate, deoarece medicul poate monitoriza modul în care erup dinții permanenți și dacă există suficient spațiu pentru alinierea lor corectă.
18. Este normal ca un copil de 6 ani să aibă deja dinți permanenți?
Da, este perfect normal. În jurul vârstei de 6 ani începe prima etapă a schimbării dentiției. Această etapă marchează tranziția de la dentiția de lapte la dentiția permanentă.
În această perioadă pot apărea doi tipuri de dinți permanenți:
- incisivii frontali
• primii molari permanenți
Molarii permanenți sunt deosebit de importanți deoarece apar în spatele arcadei dentare, fără ca un dinte de lapte să cadă înainte. Din acest motiv, uneori părinții pot crede că acești dinți sunt încă dinți temporari.
De fapt, acești molari sunt primii dinți permanenți și au un rol esențial în stabilirea mușcăturii și a echilibrului întregii danturi.
Din acest motiv, medicii pedodonți acordă o atenție deosebită acestei perioade, deoarece igiena și prevenția cariilor sunt extrem de importante pentru acești dinți.
19. Când apar molarii permanenți la copii?
Primii molari permanenți apar, de regulă, în jurul vârstei de 6 ani. Ei sunt adesea numiți și „molarii de șase ani”.
Acești dinți apar în spatele ultimilor dinți de lapte și nu înlocuiesc niciun dinte temporar. Din acest motiv, uneori părinții nu realizează că este vorba despre dinți permanenți și pot crede că sunt tot dinți de lapte.
Molarii permanenți au un rol esențial în dezvoltarea mușcăturii și în stabilitatea întregii arcade dentare. Ei contribuie la distribuirea corectă a forțelor de masticație și influențează poziția altor dinți permanenți care vor apărea ulterior.
Din păcate, deoarece apar devreme și au suprafețe cu șanțuri adânci, acești dinți pot fi mai predispuși la carii. De aceea, medicii stomatologi recomandă adesea sigilarea molarilor permanenți, o procedură simplă și preventivă care protejează suprafața dintelui.
20. Este normal ca dinții permanenți să apară înainte să cadă cei de lapte?
Da, acest fenomen poate apărea și este destul de frecvent, mai ales în cazul incisivilor inferiori. În aceste situații, dintele permanent începe să erupă în spatele dintelui de lapte, ceea ce poate crea impresia că există două rânduri de dinți.
Deși poate părea îngrijorător pentru părinți, în multe cazuri această situație este temporară. Pe măsură ce rădăcina dintelui de lapte se resoarbe, dintele devine mobil și cade natural.
După căderea dintelui de lapte, dintele permanent se poate deplasa treptat spre poziția corectă pe arcadă, ajutat de mișcările limbii și de dezvoltarea maxilarelor.
Totuși, dacă dintele de lapte nu devine mobil sau dacă poziția dintelui permanent pare foarte deviată, este recomandată o evaluare stomatologică. Uneori medicul poate recomanda îndepărtarea dintelui de lapte pentru a facilita erupția corectă a dintelui permanent.
21. Este normal ca dinții permanenți să fie mai galbeni decât cei de lapte?
Da, este complet normal ca dinții permanenți să aibă o nuanță ușor mai gălbuie comparativ cu dinții de lapte.
Dinții permanenți au o structură diferită: stratul de dentină, care se află sub smalț, este mai pronunțat și are o nuanță mai caldă. În schimb, dinții de lapte au smalțul mai subțire și o culoare mai albă, aproape lăptoasă.
Diferența de culoare devine cel mai vizibilă în perioada dentiției mixte, atunci când un dinte permanent apare lângă un dinte de lapte.
Această diferență este un fenomen natural și nu indică o problemă dentară. În timp, pe măsură ce apar mai mulți dinți permanenți, aspectul general al danturii devine uniform.
22. Este normal ca dinții permanenți să fie mai mari decât cei de lapte?
Da, dinții permanenți sunt în mod natural mai mari decât cei de lapte. Această diferență este perfect normală și face parte din dezvoltarea firească a dentiției.
Dinții permanenți sunt mai mari deoarece trebuie să reziste pe termen lung și să suporte forțe mai mari de masticație. De asemenea, structura lor este mai robustă și mai rezistentă decât cea a dinților temporari.
În perioada dentiției mixte, această diferență de dimensiune poate crea impresia că dinții permanenți sunt disproporționați. Totuși, pe măsură ce maxilarele cresc și apar mai mulți dinți permanenți, proporțiile devin armonioase.
23. Este normal ca un copil să aibă dinți strâmbi când apar dinții permanenți?
În primele luni după erupție, este posibil ca unii dinți permanenți să nu fie perfect aliniați. Acest lucru poate apărea deoarece maxilarele sunt încă în creștere, iar spațiul disponibil pe arcadă se modifică pe măsură ce apar noi dinți.
În multe situații, poziția dinților se poate îmbunătăți natural pe măsură ce cresc maxilarele și apar alți dinți permanenți.
Totuși, evaluările ortodontice periodice sunt foarte importante. Medicul stomatolog sau ortodont poate observa din timp dacă există riscul unor înghesuiri dentare sau al unor probleme de mușcătură.
Identificarea timpurie a acestor situații permite intervenții mai simple și mai eficiente.
23. Este normal ca un copil să aibă dinți strâmbi când apar dinții permanenți?
În primele luni după erupție, este posibil ca unii dinți permanenți să nu fie perfect aliniați. Acest lucru poate apărea deoarece maxilarele sunt încă în creștere, iar spațiul disponibil pe arcadă se modifică pe măsură ce apar noi dinți.
În multe situații, poziția dinților se poate îmbunătăți natural pe măsură ce cresc maxilarele și apar alți dinți permanenți.
Totuși, evaluările ortodontice periodice sunt foarte importante. Medicul stomatolog sau ortodont poate observa din timp dacă există riscul unor înghesuiri dentare sau al unor probleme de mușcătură.
Identificarea timpurie a acestor situații permite intervenții mai simple și mai eficiente.
24. De ce apar înghesuirile dentare?
Înghesuirea dentară apare atunci când spațiul disponibil pe arcadă este mai mic decât dimensiunea dinților permanenți. Cu alte cuvinte, dinții sunt prea mari pentru spațiul în care trebuie să erupă.
Această situație poate avea mai multe cauze. Una dintre cele mai frecvente este componenta genetică. Dacă părinții au avut dinți înghesuiți sau au purtat aparat dentar, este posibil ca și copilul să aibă o predispoziție similară.
Un alt factor poate fi pierderea prematură a dinților de lapte. Atunci când un dinte temporar cade prea devreme, dinții vecini pot migra către spațiul liber, reducând locul necesar pentru dintele permanent care urmează să apară.
De asemenea, obiceiurile orale precum suptul degetului sau respirația predominant orală pot influența dezvoltarea maxilarelor și pot contribui la apariția înghesuirilor dentare.
25. De ce au unii copii dinți permanenți care cresc strâmb?
Dinții permanenți pot crește strâmb atunci când spațiul disponibil pe arcadă nu este suficient sau atunci când erupția dentară nu se produce într-o direcție ideală.
Uneori, dinții permanenți sunt mai mari decât spațiul pe care îl oferă maxilarele în acel moment. Alteori, erupția poate fi influențată de poziția dinților de lapte sau de dezvoltarea maxilarelor.
De asemenea, obiceiurile orale prelungite, respirația pe gură sau anumite particularități anatomice pot influența modul în care se aliniază dinții permanenți.
În aceste situații, evaluările ortodontice timpurii sunt extrem de utile. Medicul ortodont poate observa din timp aceste modificări și poate recomanda soluții simple pentru ghidarea dezvoltării dentare.
26. Alimentația poate influența dezvoltarea dinților?
Da, alimentația are un rol important în dezvoltarea armonioasă a maxilarelor și a musculaturii feței.
Alimentele care necesită mestecare stimulează dezvoltarea naturală a oaselor maxilare și a musculaturii implicate în masticație. Fructele proaspete, legumele crocante sau alimentele cu texturi variate contribuie la acest proces natural de stimulare.
În schimb, o dietă predominant moale, bazată în special pe alimente procesate sau foarte ușor de mestecat, poate reduce această stimulare naturală. În timp, acest lucru poate influența modul în care se dezvoltă maxilarele și poate contribui la apariția unor arcade dentare mai înguste.
De aceea, pe măsură ce copilul crește, este benefic ca alimentația să includă alimente variate ca textură, adaptate vârstei și capacității de masticație.
27. Respirația pe gură poate afecta dinții?
Da, respirația predominant orală poate influența modul în care se dezvoltă maxilarele și poziția dinților copilului.
În mod normal, respirația ar trebui să se realizeze pe nas. Atunci când copilul respiră frecvent pe gură, poziția limbii și a buzelor se modifică, iar această schimbare poate influența dezvoltarea maxilarelor.
În timp, respirația orală poate duce la arcade dentare mai înguste, înghesuiri dentare sau modificări ale mușcăturii. Uneori pot apărea și modificări ale profilului facial.
De aceea, atunci când respirația orală persistă, este utilă o evaluare interdisciplinară care poate include medicul stomatolog, medicul ORL și uneori ortodontul.
28. Este normal ca un copil să folosească suzeta sau să își sugă degetul?
Aceste obiceiuri sunt foarte frecvente în primii ani de viață și, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă o problemă dacă dispar până în jurul vârstei de 2–3 ani.
Suptul este un reflex natural la bebeluși și oferă confort emoțional. Totuși, atunci când aceste obiceiuri persistă după vârsta de 3–4 ani, ele pot începe să influențeze poziția dinților și dezvoltarea maxilarelor.
De exemplu, pot apărea mușcături deschise sau poziții anormale ale incisivilor.
În aceste situații, medicul pedodont poate discuta cu părinții despre metode blânde de renunțare la aceste obiceiuri.
29. Copilul meu scrâșnește din dinți noaptea. Este o problemă?
Scrâșnitul dinților în timpul somnului, cunoscut sub numele de bruxism, este relativ frecvent în copilărie.
În multe cazuri, bruxismul apare temporar și dispare odată cu creșterea copilului și cu maturizarea sistemului neuromuscular.
Uneori poate fi asociat cu erupția dentară, cu stresul sau cu anumite particularități ale mușcăturii.
Dacă bruxismul este foarte intens sau dacă apar semne de uzură dentară sau dureri, este recomandată o evaluare stomatologică pentru a stabili dacă este necesară o intervenție.
30. La ce vârstă ar trebui verificat dacă un copil are nevoie de aparat dentar?
Prima evaluare ortodontică este recomandată, în general, în jurul vârstei de 7 ani.
În această perioadă, copilul are atât dinți de lapte, cât și dinți permanenți, ceea ce permite medicului ortodont să observe modul în care se dezvoltă maxilarele și poziția dinților.
Această consultație nu înseamnă neapărat că tratamentul ortodontic trebuie început imediat. De multe ori este vorba doar despre monitorizarea dezvoltării dentare.
Totuși, în anumite situații, intervenția timpurie poate ghida dezvoltarea maxilarelor și poate preveni probleme ortodontice mai complexe în viitor.
31. De ce apar cariile atât de repede la copii?
Dinții de lapte au un smalț mai subțire decât dinții permanenți. Acest lucru înseamnă că bacteriile pot afecta structura dintelui mult mai rapid.
În plus, copiii au adesea gustări frecvente, consumă dulciuri sau băuturi îndulcite, iar periajul nu este întotdeauna realizat corect.
Toți acești factori pot favoriza dezvoltarea cariilor dentare într-un ritm mai rapid decât la adulți.
32. Ce înseamnă o carie incipientă la copii?
O carie incipientă reprezintă stadiul foarte timpuriu al unei carii. În această etapă, smalțul începe să se demineralizeze, dar cavitatea dentară nu este încă formată.
De multe ori, caria incipientă apare sub forma unor pete albicioase sau opace pe suprafața dintelui.
Dacă este identificată la timp, evoluția cariei poate fi oprită prin măsuri preventive precum igiena corectă, fluorizarea sau ajustarea alimentației.
33. Ce se întâmplă dacă o carie la copil nu este tratată?
O carie netratată poate evolua rapid către structurile interne ale dintelui.
Pe măsură ce caria avansează, bacteriile pot ajunge la nervul dintelui și pot provoca durere sau infecție.
În unele cazuri, infecția poate afecta și dintele permanent aflat în dezvoltare sub dintele de lapte.
De aceea, tratamentul precoce al cariilor este foarte important în stomatologia pediatrică.
34. De ce apar pete albe pe dinții copilului?
Petele albe pot apărea atunci când smalțul începe să se demineralizeze. Acestea reprezintă adesea primele semne ale unei carii incipiente.
În alte situații, petele albe pot fi legate de modul în care s-a format smalțul în perioada dezvoltării dintelui.
O evaluare stomatologică este utilă pentru a determina cauza exactă și pentru a decide dacă este necesar tratament sau doar monitorizare.
35. De ce îl doare pe copil dintele mai ales noaptea?
Durerea dentară care apare sau se accentuează noaptea poate indica faptul că o carie a ajuns aproape de nervul dintelui.
În poziția culcată, circulația sângelui în zona capului crește ușor, iar presiunea din interiorul dintelui poate accentua senzația de durere.
Dacă durerea apare frecvent sau persistă, este importantă o evaluare stomatologică pentru a identifica cauza.
36. De ce apare umflătura pe gingie lângă un dinte al copilului?
O umflătură la nivelul gingiei poate indica prezența unei infecții dentare.
Aceasta apare atunci când bacteriile dintr-o carie ajung în interiorul dintelui și se formează un mic abces.
Chiar dacă durerea nu este foarte intensă, această situație trebuie evaluată de medicul stomatolog cât mai repede.
37. Ce facem dacă un dinte este lovit sau smuls în urma unui accident?
Traumatismele dentare la copii sunt frecvente și pot părea înspăimântătoare, dar reacția rapidă face diferența între un dinte salvat și unul pierdut definitiv.
Dacă un dinte a ieșit complet din loc în urma unui impact, vorbim despre avulsie dentară. În această situație, dintele trebuie ridicat fără a atinge rădăcina, ținându-l doar de coroană. Dacă este murdar, se clătește ușor cu lapte sau ser fiziologic, fără a-l freca. Până la cabinet, dintele se păstrează în lapte, ser fiziologic sau, în lipsa acestora, între obrazul copilului și gingie.
Dacă s-a rupt doar o bucată din dinte, aceasta trebuie căutată și păstrată în aceleași condiții. Fragmentul poate fi lipit de medicul stomatolog, iar rezultatul estetic și funcțional este adesea foarte bun.
În ambele situații, vizita la stomatolog trebuie să aibă loc în cel mult două ore de la accident. Aceasta este fereastra de timp în care celulele ligamentului periodontal, structura care ancorează dintele în os, sunt încă viabile și replantarea sau reatașarea are șanse reale de succes. După două ore, aceste șanse scad considerabil.
Un detaliu important și adesea trecut cu vederea este că traumatismele se pot produce și pe dentiția temporară. Chiar dacă dintele afectat este unul de lapte, evaluarea stomatologică rămâne necesară, deoarece un traumatism netratat poate afecta mugurele dintelui permanent aflat dedesubt.
38. La ce vârstă ar trebui să meargă copilul pentru prima dată la stomatolog?
Prima vizită la medicul stomatolog este recomandată la apariția primului dințișor sau cel târziu până la vârsta de un an. Deși poate părea devreme pentru un control stomatologic, această întâlnire are un rol important în prevenție și în construirea unei relații pozitive a copilului cu mediul medical.
În stomatologia pediatrică, prima vizită nu este, de obicei, despre tratament. Este mai degrabă o vizită de acomodare. Copilul face cunoștință cu mediul cabinetului, cu medicul și cu instrumentele într-un mod blând și prietenos. În același timp, părinții primesc recomandări importante despre igiena orală, alimentația copilului și prevenirea cariilor.
În cadrul acestei prime consultații, medicul pedodont poate evalua:
- modul în care erup dinții de lapte
• dezvoltarea maxilarelor
• eventualele obiceiuri orale (suzeta, suptul degetului)
• riscul de apariție a cariilor dentare
Un alt aspect foarte important este educația părinților. Medicul poate explica cum trebuie realizat periajul corect, ce tip de pastă de dinți este potrivit pentru vârsta copilului și cum pot fi prevenite problemele dentare frecvente în copilărie.
Copiii care merg la stomatolog de la vârste mici tind să dezvolte o relație mult mai relaxată cu vizitele la dentist. Astfel, controalele ulterioare devin o experiență normală și lipsită de anxietate, ceea ce contribuie pe termen lung la sănătatea orală a copilului.
39. De ce apare umflătura sau durerea bruscă la un dinte al copilului?
Durerea dentară care apare brusc la un copil este adesea un semn că în interiorul dintelui se desfășoară un proces inflamator sau infecțios. În multe situații, cauza principală este o carie care a evoluat în profunzime, ajungând aproape de nervul dintelui.
Pe măsură ce caria avansează, bacteriile pot pătrunde în interiorul dintelui și pot provoca inflamația pulpei dentare (zona care conține nervii și vasele de sânge ale dintelui). Acest proces poate determina apariția unei dureri intense, uneori pulsatilă, care poate deveni mai accentuată în timpul nopții sau atunci când copilul mănâncă alimente reci sau dulci.
În anumite situații, durerea poate fi însoțită de o umflătură la nivelul gingiei, care poate indica formarea unui mic abces dentar. Acest lucru se întâmplă atunci când infecția din interiorul dintelui se extinde către țesuturile din jur.
Durerea sau umflătura pot apărea și în urma unui traumatism dentar, mai ales dacă copilul a suferit recent o lovitură la nivelul gurii sau al feței. Chiar și atunci când dintele nu pare vizibil afectat, structurile interne pot fi traumatizate.
De aceea, atunci când un copil acuză dureri dentare sau apare o umflătură la nivelul gingiei, este important ca situația să fie evaluată de medicul stomatolog. Identificarea timpurie a cauzei permite un tratament mai simplu și previne complicațiile.
40. Când este o urgență dentară la copii?
O urgență dentară apare atunci când există simptome care necesită evaluare stomatologică rapidă, pentru a preveni complicații sau pentru a salva un dinte afectat.
În general, este recomandat să contactați medicul stomatolog cât mai curând posibil dacă copilul prezintă:
- durere dentară intensă sau persistentă
• umflături la nivelul gingiilor, feței sau obrazului
• sângerări care nu se opresc ușor
• un dinte fracturat sau dislocat în urma unui accident
• traumatisme la nivelul dinților sau al gurii
Traumatismele dentare sunt printre cele mai frecvente urgențe la copii, mai ales în perioadele în care aceștia sunt activi și practică diverse activități sportive sau de joacă. În astfel de situații, timpul poate fi esențial pentru salvarea dintelui.
De asemenea, infecțiile dentare care provoacă umflături sau durere intensă trebuie evaluate rapid, deoarece ele se pot extinde către țesuturile din jur dacă nu sunt tratate la timp.
Este important ca părinții să știe că, în stomatologia pediatrică, multe situații care par îngrijorătoare pot fi tratate eficient atunci când copilul ajunge la medic la momentul potrivit. Evaluarea rapidă permite stabilirea diagnosticului corect și alegerea tratamentului adecvat pentru a restabili confortul și sănătatea orală a copilului.