Dacă adolescența ți-a adus și întrebări legate de zâmbetul tău, pe lângă toate cele despre lume și despre sine, să știi că nu ești singur/ă. De la o anumită vârsta, când începem să fim atenți la modul în care arătăm și suntem foarte sensibili la cum ne percep alții, începem să ne întrebăm și dacă zâmbetul pe care îl vedem în oglindă este cel care ne va însoți toată viața, dar și ce am putea face dacă el nu este pe atât de frumos pe cât ne-am dori. Când observăm că dinții noștri sunt cam strâmbi, înghesuiți sau că zâmbetului nostru îi lipsește armonia, ortodonția joacă un rol crucial în corectarea problemelor de aliniere și a mușcăturii, cu beneficii pe termen lung.
De la ce vârstă poate începe un adolescent tratament ortodontic?
Deși tratamentul ortodontic activ (montarea unui aparat dentar) începe adesea în preadolescență sau adolescență, când majoritatea dinților permanenți au erupt, prima consultație la medicul ortodont este recomandată mult mai devreme, în jurul vârstei de 7 ani. Și îți spunem și de ce așa devreme. La această vârstă, primii molari permanenți și incisivii au erupt deja, iar ortodontul poate evalua dezvoltarea maxilarelor și a dinților și poate identifica din timp potențiale probleme (înghesuiri severe, mușcături incorecte, obiceiuri vicioase precum suptul degetului etc.).
În unele cazuri, ortodontul poate recomanda un tratament „interceptiv” sau „precoce” (între 7 și 10 ani) pentru a ghida creșterea maxilarelor, a face loc pentru dinții permanenți care urmează să erupă, a corecta mușcătura sau a elimina obiceiurile vicioase. Acest lucru poate simplifica sau scurta durata unui tratament ortodontic ulterior, sau chiar îl poate preveni.
Dacă nu s-a făcut o consultație mai devreme, orice vârstă din adolescență este potrivită pentru a merge la ortodont dacă există o problemă. Majoritatea adolescenților încep tratamentul ortodontic între 11 și 15 ani, dar nu există o limită superioară de vârstă pentru a beneficia de ortodonție. Și mulți adulți recurg la aparatul dentar pentru a rezolva diverse probleme estetice sau funcționale.
De ce e zâmbetul unui adolescent așa cum e?
Este posibil să te întrebi de ce dinții tăi nu sunt la fel de drepți ca aceia ai unor colegi de școală. Ei bine, sunt multe lucruri care influențează modul în care zâmbetul tău va arăta după erupția dinților permanenți.
▪️ Modul și ordinea în care erup dinții permanenți pot influența alinierea finală.
▪️ Maxilarele continuă să crească pe parcursul copilăriei și adolescenței. Ritmul și direcția acestei creșteri afectează modul în care se aliniază dinții.
▪️ Genetica joacă un rol important în determinarea mărimii dinților, a maxilarelor și a predispoziției la anumite probleme ortodontice.
▪️ Suptul degetului, roaderea unghiilor, respirația orală pot influența negativ poziția dinților.
Cum își dă seama un adolescent că ar trebui să consulte un medic ortodont?
Există mai multe semne și simptome care ar trebui să indice necesitatea unei consultații la medicul ortodont:
▪️ Dinți înghesuiți, suprapuși sau strâmbi.
▪️ Spații excesive între dinți (strungăreață).
▪️ Dinți proeminenți („ieșiți în afară”), în special incisivii superiori.
▪️ Mușcătură incorectă (malocluzie), care poate fi de 4 feluri:
▫️ Supraocluzie verticală (overbite) – dinții de sus îi acoperă prea mult pe cei de jos.
▫️ Ocluzie inversă (underbite/mușcătură „cap la cap” sau dinții de jos vin peste cei de sus) – dinții de jos sunt în fața celor de sus.
▫️ Ocluzie deschisă – există un spațiu între dinții din față (superiori și inferiori) atunci când se închid dinții din spate.
▫️ Ocluzie încrucișată (crossbite) – unii dinți superiori mușcă în interiorul celor inferiori (fie în față, fie pe lateral).
▪️ Dificultăți la mestecat sau mușcat.
▪️ Mușcarea frecventă a obrazului sau a limbii.
▪️ Pierderea târzie sau timpurie a dinților de lapte.
▪️ Respirație orală (pe gură) în mod constant.
▪️ Obiceiuri vicioase prelungite, ca suptul degetului, folosirea suzetei după vârsta de 3-4 ani.
▪️ Maxilare care par disproporționate față de restul feței.
▪️ Zgomote la nivelul articulației temporo-mandibulare (pocnituri, clicuri) sau durere.
▪️ Asimetrie facială evidentă.
▪️ Medicul stomatolog pediatru sau generalist face această recomandare.
Chiar și în absența unor probleme evidente, o consultație de rutină este benefică pentru a depista și corecta eventuale probleme.
În ce constă o consultație de ortodonție?
Prima consultație la medicul ortodont este un pas important pentru recâștigarea unui zâmbet armonios și, de obicei, cuprinde următoarele etape:
Anamneza (discuția inițială)
Medicul va discuta cu pacientul (și cu părintele, dacă este cazul) despre motivul vizitei, așteptările pacientului, istoricul medical general și dentar (inclusiv eventuale traume, alergii, obiceiuri vicioase). Se vor discuta eventualele probleme observate de pacient sau de medicul stomatolog care a făcut trimiterea.
Examenul clinic extraoral
Ortodontul va examina fața pacientului din față și din profil, evaluând simetria facială, proporțiile, profilul și aspectul general al maxilarelor.
Examenul clinic intraoral
Medicul va examina atent dinții (numărul, poziția, prezența cariilor, starea plombelor), gingiile, mucoasa bucală, limba și modul în care se întâlnesc dinții superiori cu cei inferiori (mușcătura sau ocluzia). Va evalua igiena orală.
Realizarea de investigații suplimentare (dacă este necesar)
▪️ Se pot lua amprente ale dinților pentru a crea modele din ghips sau digitale, care permit o analiză detaliată a mușcăturii și a alinierii dinților.
▪️ Se pot realiza fotografii ale feței (din față și din profil, zâmbind și în repaus) și ale dinților (intraorale). Acestea ajută la documentarea cazului și la planificarea tratamentului.
▪️ Poate fi necesară o ortopantomogramă (OPG) sau radiografie panoramică, care oferă o imagine de ansamblu a tuturor dinților (erupți și neerupți), a maxilarelor și a structurilor învecinate. Ajută la identificarea dinților incluși, a celor supranumerari, a anomaliilor de rădăcină etc.
▪️ Medicul poate recomanda și o teleradiografie de profil (cefalometrică). Aceasta este o radiografie laterală a craniului care ajută la evaluarea relației dintre maxilare, a poziției dinților față de oasele maxilare și a tiparului de creștere facială. Este esențială pentru un diagnostic ortodontic complet și pentru planificarea tratamentului.
▪️ La nevoie, pot fi solicitate și alte radiografii specifice.
Discuția privind diagnosticul preliminar și opțiunile de tratament
Pe baza informațiilor adunate, ortodontul va explica problemele identificate (diagnosticul). Va prezenta opțiunile de tratament disponibile (dacă este necesar tratament), inclusiv tipurile de aparate dentare potrivite (fixe – metalice, ceramice, linguale; mobile; alignere transparente etc.). Va discuta despre durata aproximativă a tratamentului, costurile implicate, beneficiile și posibilele riscuri sau limitări. Va răspunde la toate întrebările pacientului și ale părinților.
Stabilirea planului de tratament (uneori la o vizită ulterioară)
După analiza completă a tuturor datelor (modele, fotografii, radiografii), medicul ortodont va elabora un plan de tratament detaliat și personalizat. Acesta va fi prezentat și discutat pe larg cu pacientul. Este important ca adolescentul și părinții să se simtă în largul lor să pună întrebări și să înțeleagă pe deplin toate aspectele înainte de a începe orice tratament.
Tratamentul ortodontic făcut în adolescență are și marele avantaj de a fi realizat când vei avea în jurul tău cei mai mulți alți oameni care să poarte unul, pentru că pe măsură ce crești, ei vor fi din ce în ce mai puțini. Profită de această perioadă frumoasă a vieții și pentru a-ți asigura un start în viața de adult cu un zâmbet de nota 10.
